Ma caut in toate coltloanele in care m-am lasat in ultimii ani. M-am imprastiat si am impartit bucati de suflet peste tot.
Unde ma tineti? Dati-ma inapoi, cei care m-ati prins cu dintii, de teama sa nu va dispar din ale voastre suflete.
Vreau inapoi frantura mea de fiica, de sotie, de mama.
Intoarce-te si tu, bucatica de prietena si particica de iubita.
Aduna-te suflete, nu mai rataci de-am pulea asteptand ca un cersator cu mana-ntinsa, 50 de bani, de-un vis sau de-o tigara.
Sau i don't give a fuck. Prea imi bat capul.
Pana acum cateva zile am fost convinsa si am trait sentimentul ca mi-a fugit pamantul de sub picioare.
Inchei o etapa?
Incep un nou capitol?
Merg din inertie, pur si simplu inainte?
Am obosit sau sunt de fapt prea ambitioasa?
N-as reusi sa definesc perioada aceasta din viata mea, stiu doar ca este, ceva se intampla cu mine.
Azi am 33 de ani. Se presupune ca trebuie sa am suficienta maturitate si intelepciune cat sa reusesc macar sa identific ce mi se intampla.
Bullshit.
Nu-i asa.
Maturitatea si intelepciunea nu sunt matematica. Sunt emotii. Sunt relative. Sunt literatura.
De ce am impresia ca am esuat in timp ce ma inunda senzatia ca sunt o luptatoare?
De ce mi-e atat de frica in timp ce am un curaj nesimtit de a schimba lucruri?
De ce sufar in timp ce simt fericirea cum mi se scurge prin vene?
Intrebari existentiale avem cu totii, motivele sunt atat de complexe, raspunsurile vin sau nu, dar un singur lucru e cert: suntem guvernati de emotii dar le consumam cu ratiunea.
Emotiile sunt perverse? Sau ratiunea? Cand suntem mind fuck cu adevarat - cand simtim sau cand gandim?
Ce face pamantul sa fuga de sub picioare?
- cand esti fiica si nu te pliezi pe asteptarile iluzorii ale parintilor?
- cand esti sotie si adori conceptul de familie dar el nu se pliaza pe asteptarile tale iluzorii?
- cand esti mama si presiunea parentingului modern, de cacat, te face sa te simti cea mai defecta mama din lume?
- cand apartii unui grup vast si toti ceilalti sunt atat de diferiti de tine?
- cand esti iubita si ti-e teama sa nu devii sotia de mai sus?
- cand nu ai turnata fundatia solida pentru echilibrul si linistea ta financiara?
- cand e pandemie si totul in jur e fatalist si restrictionat?
- cand ai dorinte innabusite si uitate?
- cand adormi trista seara?
- cand nu are cine sa te asculte cu adevarat, tu fara masti si ei fara sa te judece in vreun fel?
Pamantul nu fuge de sub picioare, ramane acolo. Noi ne dezechilibram si mintea noastra proiecteaza drama. Ratiunea e perversa. Emotiile sunt sincere.
Mintea poate fi dresata, emotiile nu.
Poti aduce in favoarea ta toate situatiile pe care le-am expus mai inainte, daca iti recuperezi bucatile de suflet pe care le-ai lasat in fiecare contex de mai sus, si-ti remontezi sinele.
Aduna-te pe tine si spune-i tampitei de minte ca esti toata! Si ca va face fix cum ii dictezi tu, cuvant dupa cuvant.
Genereaza in tine emotiile frumoase si bune care iti fac ratiunea sa taca, sa nu mai latre ca un caine turbat de suferinta, rani, foame si frica.
Poti fii fiica detasata si relaxata, indiferent de ce zic ai tai. Ei nu sunt tu. Si sunt la randul lor fiice si fii.
Poti fi sotia care construieste o familie frumoasa, nu e musai sa fie acelasi el. Si nu e nici vinovat. Crede-ma.
Poti fi cea mai misto mama de pe lume, daca esti ceea ce trebuie pentru copilul tau! Nu pentru ce se asteapta sociatatea sa fii. Fuck off cu parentingul din carti si podcasturi.
Poti fi prietena unui grup restrans de oameni, aceeia care seamana cu tine. Si nu prea pot fi mai mult de 2, 3 persoane ... accepta asta, de cele mai multe ori o discutie cu un om face cat o palavrageala inutila cu 10.
Poti fii o iubita fara frici: daca e cu tine inseamna ca vrea sa fie cu tine. E atat de simplu. Cand nu o sa te mai vrea ai sa simti asta, crede-ma. Si daca o sa ajungi sa simti asta, nu o sa-l mai vrei nici tu, crede-ma din nou! Dar pana atunci nu lasa scenarita sa te f**a, lasa-l pe el sa faca asta ;)
Poti incepe oricand sa investeti timp si energie pentru a te dezvolta, pentru a gasi solutii si idei de a castiga bani. Lasa-i pe cei 2 , 3 oameni din viata ta sa te ajute. Ideile si intentiile lor sunt cele mai bune in ceea ce te priveste.
Pandemia si restrictiile sunt oricum trecatoare, pana atunci adapteaza-te si accepta. Nu ai ce face cu rigiditatea si incordarea, nu fac ele sa treaca Covidul mai repede ca esti tu suparata.
Mediteaza, asculta muzica frumoasa in casti si baga-te in pat, seara la culcare cu gandul la dorintele tale, imagineza-ti si vizualizeaza tot ce e mai frumos in capul tau...se vor materializa, crede-ma si aici!
Pamantul nu fuge de sub picioare, noi ne grabim.